”Blitzurile și microfoanele ciuguleau din ei fără milă”

Măcar atît putem să facem sau măcar putem să încercăm: să protestăm împotriva ”blitzurilor și microfoanelor care ciugulesc fără milă” din suferința creată de tragedie, așa cum spune atît de sugestiv Adrian C, un om care a fost acolo, într-un mesaj recent preluat de Hotnews.

A spus și Răzvan Orășanu pe contributors.  Repet și eu, poate mai vin și alții: e de necrezut, de neconceput, nemaivăzut nicăieri în lume și cu prilejul nici unui dezastru din istoria recentă. Ce se întîmplă la televiziuni și într-o bună parte a presei din România în acest moment e revoltător și nu face decît să adauge încă o tragedie la cea deja întîmplată.

Nu pot să fac aici o monitorizare cum s-ar cuveni, sînt sigură c-o s-o facă alții, exhaustiv și profesionist. Eu doar spicuiesc, la întîmplare.

Postul Antena 3 pe fluxul live. Reclame în care apar copii sub formă de îngeri (copii-actori, sper) în dreptul cărora scrie ”cancer cerebral”, ”cancer hepatic” și ”leucemie”, apoi acea prezentatoare căreia nu-i mai știu numele și nici nu vreau să-l caut care spune că trebuie să donăm pentru ei și astfel scăpăm de impozite, apoi urmează secunde bune în care se arată cum Intact Media Group face acest lucru, dă bani pentru copiii cu cancer. Se termină reclamele și se face legătura la Teledon Intact și de aici încolo e ca și cum ai intra într-un spital de nebuni, secția de agitați, lăsat nesupravegheat și cu pacienții nemedicalizați.

Fiul lui Adrian Păunescu înhață microfonul și spune că ”oamenii vor să doneze pielea de pe ei”, dar nu e o metaforă, căci cu cîteva secunde înainte Dan Negru citise un mesaj de la o doamnă de 79 de ani care zice că ”e bătrînă, nu mai are nevoie de piele și vrea s-o doneze”. Apoi o fetiță de 12 ani intră în direct și spune că vrea să doneze alocația ei și apoi vrea să fie chemată la Antene cu colindul, să fie și ea printre colindători. Părinții erau acasă? Sau poate chiar părinții au îndemnat-o și acum sărbătoresc succesul, va fi chemată în grupul de copii colindători anteniști, ce succes, ce triumf…

Un domn, L.Trif, care, ne spune prezentatoarea blondă, ”nu are un picior”, vrea să-și doneze pensia de handicapat”… Oameni cu suflet mare, la care se unește și un lanț de supermarketuri care donează 35.000 de euro. Și o familie, anonimă, care donează 100.000, în fața cărora cei trei ciocli de la Antene, toți îmbrăcați în negru, se înclină.

Urmează știrile. În primele minute e înregistrată o mamă, în hohote de plîns, la IML, venită să-și ridice copila de 24 de ani. Zice jurnalista: va fi înmormîntată în satul natal, în rochie de mireasă.

Știu de cel puțin trei ani că în România nu mai există CNA decît ca să încaseze unii salarii (le-a dat Oprea și coloană oficială?). Dar, mă întreb, mai e cineva treaz în România? Mai există vreun psiholog dispus să iasă și să explice ce înseamnă și ce urmări va avea toată această nebunie, toată această mascaradă, toată această bătaie de joc în direct? Își poate cineva asuma riscul să spună sus și tare că prin tot acest circ cei care au murit acolo, absurd și stupid, sînt uciși încă o dată? Dacă fata de 24 de ani a fost așa cum mi-o imaginez eu, pe baza faptului că am cîțiva prieteni care mergeau în acel club, cred că i se strînge sufletul, acolo unde o fi acum, în fața spectacolului de un prost gust indescriptibil al îmbrăcării trupului ei în rochie de mireasă. Oamenii ăștia erau altfel, pe unii dintre ei îi cunosc personal, pe mulți alții care ar fi putut fi acolo, de asemenea. Pe unii i-am avut studenți, pe alții, prieteni. Unul dintre cei răniți m-a ajutat cu mulți ani în urmă să-mi fac coperta primei cărți. Oamenii ăștia care se aflau în clubul Colectiv nu erau publicul de la Antena 3, dar, din păcate, 30 dintre ei nu se mai pot apăra acum de generozitatea vomitivă a unor Gâdea, Dan Negru și restul. Oamenii care sînt acum în spital nu cred că au trebuință de pielea doamnei de 79 de ani care zice că e bătrînă și nu mai are nevoie de ea. Pot să înțeleg că doamna de 79 de ani crede că face un lucru bun, dar e manipulată în cel mai pervers mod cu putință, așa cum e manipulată și copila de 12 ani care-și donează alocația. Și parcă nimeni nu-și dă seama. Și totul e de un grotesc exploziv, care trebuie cumva oprit, ca să nu dea pe dinafară în cine știe ce altă tragedie.

Reporterii de la Antena 3 spun că au reușit să intre la Terapie intensivă și acolo sînt multe flori și lumînări aprinse și oamenii au cafea. Textual. La terapie intensivă!!!!!!!!!

Răniții au nevoie de liniște, de decență, din fericire medicii își fac treaba, din fericire în spitalele din București a fost loc pentru ei, să oprească cineva această mascaradă grotescă! Și să-i oprească pe Bănicioiu și pe Oprea de la excursiile organizate în spitalele unde se află răniți! Dacă cei afectați sînt mult prea șocați, mult prea alterați, mult prea devitalizați ca să le arunce în față ce ar merita, măcar s-o facem noi, cei de pe margine, cei care sîntem departe de miezul dureros al lucrurilor. Să ne păstrăm măcar noi cumpătul și măsura. Iar domnii ăștia cu girofaruri să mai stea pe-acasă, prin bîrloguri, ascunși, măcar cîteva zile!

Înțeleg că oamenii simt nevoia să facă ceva și neștiind ce, aduc flori și aprind lumînări, dar totuși, măcar la Terapie intensivă cred că ar trebui limitat accesul, și al televiziunilor, și al florilor, și al lumînărilor. Adrian C, martorul pe care îl citez în titlu, povestește că acolo, la locul tragediei, salvările nu puteau trece de mașinile televiziunilor. E o nebunie!

Măcar atît să putem face pentru memoria celor dispăruți: să-i apărăm de binele cu forța făcut exact de cei pe care ei, cel puțin unii dintre ei, îi disprețuiau profund. Binele făcut în direct, într-un dezmăț de false îngrijorări, de spectacol ieftin, de cinism absolut, de cei de la Antene, aflați în plin Teledon. Cei care zi de zi își bat joc, public și nesancționați de nimeni, de tot ce înseamnă noramlitate și decență. Cei care acum, în acest moment, storc telenovelistic declarații de la două asistente care au participat la operațiunile de salvare și care repetă aceleași și aceleași descrieri de groază. Voci de reportere îngrijorate, dar cum ați rezistat, omenește? Strigau, urlau? 

E prea mult, e pur și simplu prea mult!  Aceste televiziuni, acest tip de presă, această isterie care nu se mai termină, care ne terorizează părinții, oamenii fără ocupație care, în lipsă de altceva, se uită la televizor și se degradeaza încet, aceeași isterie care-i terorizează acum pe cei care au o cît de mică legătură cu ultima tragedie…

Ei sînt cei care au întors România pe dos ca pe un ciorap murdar, cei care profită, profită, profită de orice dezastru, de orice rău la producerea căruia au ajutat și ajută din greu, prin minciună, ipocrizie, furt. Haideți să nu-i lăsăm, totuși, pe ciracii lui Voiculescu, să păteze memoria tinerilor morți în clubul Colectiv, să facă audiență pe seama lor și pe seama unor familii paralizate de durere, incapabile de ripostă. Putem să facem măcar asta? Nici o lumînare aprinsă nu-i va aduce înapoi pe cei plecați, dar aici și acum am putea să ne solidarizăm și să oprim, prin proteste, prin presiune, prin atitudine, telenovela grotescă, unică, care se întîmplă în aceste momente la televizunile din România.

Nici un dezastru natural sau creat de mîini criminale din ultimii 10 ani din orice țară din lume nu a avut ca efect o asemenea campanie media în care-și dau mîna criminali, hoți, mincinoși, penali, foști securiști și banii lor puturoși, copii și bătrîni manipulați, jurnaliști corupți pînă la celulă, prostie și ticăloșie, toți dornici să arate ce suflet mare au și, în trecere, să arunce piatra către cei trei acționari ai clubului, ca unici vinovați… Nici o altă televiziune din Europa, oricît ar fi de tabloidizată, nu face, pe marginea nici unei tragedii, ce fac în acest moment Antenele, și, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate celelalte televiziuni din România. Modelul antenist, otevist, de canal și de Vadim, de Cenaclu Flacăra, de nuntă de maneliști și de telenovelă sudamericană cu buget redus a pus stăpînire pe întreaga țară și pe aproape toată presa. Nu există ziar, televiziune, on-line care să nu aibă măcar o bucățică de piele arsă, măcar o frază grotescă, inutilă, de descriere a vreunui membru ars sau vreo referire la disecția trupurilor, la fum, la miros etc. Pare că nu se mai poate altfel, pare că e în codul bunului jurnalist. Și NU ESTE! Doar în România se pot întîmpla toate astea pentru că România există într-un vid de aplicare a legii, într-un dezmăț fără sfîrșit și într-un delir mediatic care a început prost și manipulativ cu momentul 89 și continuă și azi!

Anuncios