În scandalul din jurul USR, toată lumea e, în sfîrșit, sinceră

Urmăriți, dacă puteți, scandalul creat în jurul USR. Toată lumea, și de o parte și de alta, spune adevărul. Fiecare are dreptate. Literalmente, cred că toate afirmațiile, ale unora și ale celorlalți, luate separat, corespund realității – atît de complex-urîtă e realitatea literară românească! Un coridor fără ieșire, vorba lui Bolaño, doar că lipsită de un Bolaño. Dar, acum, fiecare pe felia lui, spune adevărul. Merită ascultat, eventual cu un antiemetic la îndemînă. După atîta timp de prefăcătorie… E un moment rar, chiar dacă dezgustător. Să-ți vezi confirmate atîtea bănuieli, atîtea intuiții… eu, cel puțin, nu speram la o atare orgie a sincerității, atît de curînd. Toți sînt exact așa cum sînt și mi se pare foarte generos din partea lor că ne și lasă să vedem, la lumina zilei, ceea ce doar se șoptea pe coridoare. Știu că nu vor avea de pierdut din asta, cum bine zicea cineva, în România reputația e imposibil de pierdut, vor ieși curați ca lacrima peste un timp, puși pe treabă. Aceeași treabă: bătaia pe locuri la mare în vilele de creație, pe premii, pe jumătatea de pensie, pe locul de pus sicriul în holul USR, pe apelativul „maestre”, pe succesul la poetele din provincie, pe senzația de nemurire pe care și-o dau reciproc ca pe un virus, o dată cu carnetul de membru. Exact aceeași pradă și exact aceleași comportamente ca ale politicienilor, doar că pe o miză mult mai mică. Una micuță și tristă. Dacă printr-o minune ar apărea un Bolaño capabil să descrie toate astea, el ar trece neobservat sau, mai rău, ar fi sacrificat în toiul luptei, ca bebelușii transformați în bîte din Țiganiada.

Anuncios